Sunt o mare lenesa. Bine ca de maine incep munca..hehe..ca sa ma urnesc si eu dimineata. In fiecare dimineata cand trebuie sa plec la teatru...sau pe unde muncesc...procedez in felul urmator: ma ridic din pat si pornesc calculatorul. Mai intai salut cainele..scuze. imediat ma duc sa pun de cafea. Pana m-am intors cu cafeaua calculatorul deja merge si eu dau drumul la muzica. Apoi stau ghemuita si cuminte :)) si ma holbez la mailuri..la lista de mess..salut cateva persoane...si in timpul asta ma gandesc ca nu se stie ce lucru fain se poate intampla pana seara. De obicei nu se intampla nimic..si eu totusi astept. Deja stiu ca trebuie sa fie numai o secunda. Secunda aia in care oamenii iau o decizie. Bun..
Ador diminetile..in prima ora de cand m-am trezit ma comport ca cel mai relaxat om din lume. Parca nu as avea nimic de facut. Dar fara linistea aceea m-as urca pe pereti. Dar cum expira timpul de facut nimic...intru in priza. In dus de fapt :)) apoi scot cainele si parca isi incepe alt om ziua, nu eu. Si totul e din ce in ce mai repede...si seara adorm. Ca sa o pot lua de la capat a doua zi. Parca sunt un robot. Dar nu, nu am cum sa fiu robot pentru ca am sentimente. Si pentru ca mi se face foame :)). si pentru ca am depasit criza de 31...si trebuie neaparat sa-mi fac ordine in sertarul de sosete chiloti sutiene :))...acum cateva zile spuneam ca ma schimb...ca pot rezista cu ele in dezordine. Nu, nu pot sa traiesc asa :)). Si nici nu am sa ma schimb. Imi place de mine. Vreau ca in spatiul meu sa stea perdeaua perfect, sa am in sertar sosetele aranjate dupa grosime si culoare; si multe altele. Asa traiesc eu si pace!
