dragii mei, in aceasta seara
o sa va spun o poveste asa cum niciodata nu ati mai auzit. Si nici vazut, deoarece este o poveste in imagini. Pe vremea cand eram eu foarte mic am auzit o poveste pe care urechiutele mele nu au crezut-o. Intr-un tinut situat vis a vis de Maretul Parc, cica traia un balaur cu trei capete. Si balaurul asta era rau, manca zilnic cate un catelas. Teama mea era asa de mare, incat zinghili minghili clincaneau in nestire. Intr-i zi imi faceam somnul de frumusete chiar daca acesta nu era deloc necesar. Dormeam cu nasucul in paturica si visam la o rinoplastie. Deodata aud multe voci care strigau: "osute, osute, osute, osute, osute"... am deschis un ochiut si am zarit monstrul galben, pe nume Bif. Dar eu sunt voinicel si nu mi-a fost foarte frica... dar deodata am tipat, nu foarte tare, pentru ca ma aud vecinii si plateste mama amenda, dar am tipat in soapta: "Vai de mine, sunt doi!!"... da, stimati cititori, erau doi. Bif se speriase pesemne de fiorosenia mea si l-a chemat pe fratele sau, Poc. (il chma Poc deoarece mai demult i-am tras un pumnicel de s-a auzit poc... si asa i-a ramas numele). Ce ma fac, ce ma fac...Asta ma intrebam eu in continuu, dar si "unde or fi osutele alea, mama lor de osute?"... Creierasul meu destept (ca asa zice mama ca e) era invadat de intrebarile astea doua dar si de alte zeci de prostioare... Deodata am gandit limpede. Am privit pe fereastra si am constatat ca razele prietenoase ale soarelui plecasera la mamica lor iar infricosatorul intuneric pusese stapanire peste Maretul Parc. Dar de ce zic eu infricosator daca eu sunt vitejel?? Cu mintea luminata mi-am tras treningul cel nou pe mine, gluga pe capsor si am plecat sa pisulesc. Cele doua bestii ma urmareau. Strigau dupa mine: "Modjolica, Modjolica...."... Fugam cat puteam... iar ele strigau iar: "Modjolica, Modjolica...."...
Eu alergam din ce in ce mai incet... inimioara mea batea de parca era inimioara de soricel... si am cedat. Balaurul cu trei capete m-a prins. Bif si Poc radeau de mine. Voi nu stiti, dar aveau niste colti uriasi... Am inchis ochii asteptand sa fiu papat.
Deodata am inceput sa simt pupicei. Am deschis ochii si am vazut ca Balaurul cu 3 capete era mamita mea cea frumoasa, cea mai frumoasa din lume, ca mai frumoasa ca ea nici nu exista... iar Bif si Poc erau doar niste sosete flausate si calduroase.
Iar eu va zic acum cu sinceritatea mea de catel... nici macar nu mi-a fost frica...
