... o zi rea am avut. Fara incidente majore, mai putin unul. M-am trezit dimineata mahmura. Aproape ca nu ma durea nimic. Dar ma durea totul. M-am ridicat din pat cu grija, nu stiam daca mai sunt sau nu beata. Nu mai eram. Apoi am fost la baie si am baut apa multa. M-am uitat in oglinda, parea ca beau de-o viata. Pe chiuveta era o floare galbena mica. Am aruncat-o in wc. Mi-a parut rau imediat, dar trebuia sa ma simt rea. M-am simtit. M-am dus inapoi in pat. Era cald si bine. Mirosea a tot ce iubesc, mai putin a parturi de cainele meu. Imi iubesc cainele cu tot cu parturi, da!! Nu-mi venea sa ma mai ridic de acolo, as fi stat pana la pranz. Dar aveam planuri. Trebuia sa merg sa vad oameni de pe bicicleta, din metrou, din avion, din masina si din mers. Nu am gasit rostul acestei calatorii deoarece Carlos avea genunchiul julit (de la amor) si nu putea merge pe bicicleta, Carlos nu stie sa conduca metroul, Carlos nu pilota azi avioane deoarece statuse cu mine cand eram beata si apoi isi julise genunchiul, Carlos a ramas in pat. Cred ca si acum tot acolo e. Uneori e tare simpatic cand crede ca sunt la baie iar eu de fapt umblu hai-hui.
Sunt vreo 2 ani de cand mi l-am inventat pe Carlos. In astia 2 ani puteam sa facem si un copil. L-am fi facut daca ne decideam asupra numelui. Impreuna am decis ca o sa fie frumos ca noi si destept ca el. Prietenos ca el si vesel ca mine. Ar trebui sa ne mai luam un catel.
A trecut ziua de ieri, s-a facut azi.
