MARCHISANO

Marchisano, tu o sa te trezesti dimineata si o sa-mi verifici blogul. Cu siguranta ca nu-ti bati acum capul gandindu-te daca am uitat sau nu de ziua ta. Eu cred ca nu am uitat. Si sper sincer ca am nimerit data! Eu tin minte ca era 29, de obicei nu uit si nu prea fac confuzii... hm...
La multi ani! Te iubesc tare de tot, fata draga si frumoasa! Te iubeste si Modjo care tocmai nu e cumintel si face ca toate orataniile pe langa mine.
Uite ce domnisoara frumoasa am pus la poza, mi se pare ca seamana cu noi, la web cam :)).
Sa stii ca tocmai am mancat o prajitura bestiala si m-am gandit ca ti-ar fi placut tare de tot. Mai stii cand am mancat la tine pe pat pe hartii? :)). Era iarna si ger cumplit, cam ca acum.
Sau cand veneai pe la mine si faceam chestii d-alea cu varza si cartofi... ce mai faceam? Chiftele vegetariene si orez cu fructe de mare. Si mancam scrofeste.
Sa stii ca as putea de ziua ta sa-ti recomand o muzica, un film, o carte, dar pe astea le lasam in particular :)). Si e 1 noaptea... la ora asta imi este deseori foame.
:)))
La multi ani!

ZI NEAGRA

Zi neagra a fost azi. Nu vreau sa-mi incerc norocul doar ca sa mi se demonstreze ca se poate si mai rau... stiu ca se poate... A fost o zi din aia in care nu te mira nimic. As vrea sa pic de somn si sa ma trezesc maine. Nu am somn, ma bantuie ultimele 15 ore. Imi pare totul atat de inutil si de complicat. De maine vreau sa fiu un om mai bun. Am plans azi in timpul discursului lui basescu. Imi era rusine pentru ca ascult asa mizerii. Poate ca ar fi trebuit sa fiu mai increzatoare si chiar sa cred ca totul merge bine. Am luat personal tot ce a zis. Si cred ca asta e atitudinea corecta. M-am bucurat ca a rezolvat problema locurilor de munca. Cu putin antrenament as putea sa ma angajez miner. Un AVC nu-mi permit. Imediat dupa discurs s-a stins Emil Hossu. Pe scena. Ce trecere frumoasa. Si demna. Si inaltatoare. Domnul Hossu a fost alaturi de noi in lupta contra euthanasierii cainiceilor maidanezi. A fost cu noi in strada. Apoi a fost in strada si a tinut discurs anti basescu. Iar pe oamenii ca ei ii respectam in tacere. Nu ii cheama nimeni la tv ca sa-i dea exemplu. Nu pot sa cred ca avea 70 ani... credeam ca are vreo 56-57... oamenii buni chiar raman tineri!

NU SUNT

Nu sunt o femeie inteleapta, nu sunt o femeie frumoasa, nu sunt o femeie desteapta, nu sunt o femeie curajoasa, nu sunt o femeie urata, nu sunt o femeie proasta, nu sunt o femeie lasa, nu sunt o femeie barbat, nu sunt o femeie blanda, nu sunt o femeie galagioasa, nu sunt o femeie perfecta, nu sunt o femeie gingasa, nu sunt o femeie zapacita, nu sunt o femeie puternica, nu sunt o femeie ciudata, nu sunt o femeie copil, nu sunt o femeie luptatoare, nu sunt o femeie calculata, nu sunt o femeie linistita, nu sunt o femeie isterica, nu sunt o femeie matura, nu sunt o femeie vesela, nu sunt o femeie tacanita, nu sunt o femeie daruita, nu sunt o femeie magica, nu sunt o femeie firava, nu sunt o femeie sensibila, nu sunt o femeie minunata, nu sunt o femeie buna, nu sunt o femeie bruneta, nu sunt o femeie alintata, nu sunt o femeie curioasa, nu sunt o femeie iubitoare, nu sunt o femeie mancacioasa, nu sunt o femeie amuzanta, nu sunt o femeie....

Nici macar atenta nu sunt. Am scris din greseala cate un "nu" in fata fiecarei calitati. Si nu stau sa corectez, dar sunt tot ce scrie mai sus, ba chiar mai multe, mult mai multe!! Unele si mai rele!!

IUBESC

... primavara desi eu sunt nascuta primavara. E drept ca de acum 5 secunde sunt cu 10 secunde mai batrana, in timp ce am scris s-au facut vreo 20, gata, ma opresc din numarat... asadar, eu stiu ca imbatranesc zilnic, dar cum da februarie incep sa o iau razna. In martie ma transform intr-un soi de monstru care sta numai in fata oglinzii si numara riduri si fire albe. Includ in prima parte a lunii si cele doua postari in care critic cat pot eu de tare orice se numeste cuplu sau copii. De vreo 2 ani il ridic in slavi pe Carlos. Imi trebuie de urgenta o alta fantezie!! Astazi m-am certat urat de tot cu el, a plecat de la mine trantindu-si cravata de podea si trantind usa in stilul lui caracteristic. Totul a pornit de la decizia mea de a ramane singura. M-a intrebat ce o sa faca el primavara asta? Ca doar era anotimpul nostru preferat. I-am zi sa se duca intr-o alta fantezie. Mi-a jurat ca alta fantezie nu exista.  Iar eu trebuia sa-l cred? Eu stiu ca e perfect, eu l-am creat. Ma santajeaza cu asta, cica nu o sa mai fiu capabila sa am asa ceva. Poate ca voi incepe o fantezie durabila cu Zorro, am mai avut una cand aveam 6 ani, deci stiu cum e. Pe vremea aceea visam sa locuiesc la etajul 10, mai mult de atat nu credeam ca exista. Zorro s-ar fi catarat pe franghie pana la mine iar eu as fi urcat cu liftul. Calatoria cu liftul era pe vremea aceea o nebunie, un fel de aruncat din avion. In apartament aveam patinoar. Ei bine, nu mai am 6 ani, acum pot avea fantezii firesti si cu adevarat romantice: o sa dormim vara in curte de cate ori o sa vrem noi/eu, o sa ne aruncam din avionul pilotat de barbatul dintr-o alta fantezie, o sa ne jucam mult, o sa escaladam copaci si o sa mancam zilnic tarte cu fructe. Si poate o sa plantam un rodiu langa patul din dormitor. Camera mea (adica incaperea in care ma retrag singura) va fi plina de carti, hartii, creioane colorate si poze. Camera lui (adica incaperea in care se va retrage singur) va fi plina cu ce vrea el dar pe pereti vor fi numai poze cu mine. In bucatarie voi purta sort. Asta doar in prima luna de fantezie. Cei trei copii vor fi foarte cuminti si jucausi. Eu o sa fiu preferata lor. Ii voi lasa sa picteze peretii. La gradina de narcise galbene si trandafiri nu voi renunta niciodata. Zorro imi va reprosa ca le-am adus de la Carlos... dar ma voi descurca eu cu el. Doar va locui la mine in cap...
Pe langa primavara (ca de la asta a pornit totul) mai iubesc vara, toamna si iarna. Prefer soarele, ploaia si zapada. La fantezii cred ca voi renunta cat mai repede. Mi-a intrat o teapa in deget iar imaginarul nu reuseste sa mi-o scoata. Rezulta ca e inutil. Voi incerca singura.

TRAIESC!!!

Ce miracol... acum sunt aproape fericita :). O veste buna a dat semnalul ca atunci cand stai singur in curte, cainii latra, greierii ... greieresc:), plopii discuta barfele, gainile sforaie epuizate de facerea oualor, vaca inca mananca iar un tren intra in gara urland vestea cea mare!! Trenul este musai unul cu aburi. Nu-l auzi de departe pentru ca se plimba pe sine ca o pisica. Cum altfel ai putea da navala sa-ti iei cadoul?? Ma gandesc ca daca l-as auzi de la kilometri intregi as fugi in intampinarea lui si cand ar ajunge in dreptul meu as adormi bustean. M-as trezi prea tarziu ca sa il pot prinde. Nu am incotro, pur si simplu nu mai am ce face, trebuie sa rezist zilnic unor vesti extraordinare. Nu mai pot ingera altceva!
Viata noua, te iubesc!

SUNT O MAIDANEZA

Sunt o maidaneza pura. Nu e o chestiune de mandrie si nici de rusine. Cica ar fi pe undeva si parada maidanezelor, dar pe mine nu m-a dus nimeni acolo. Am ochi frumosi, dau din coada, ma gudur, schelalai, latru si musc. Stiu sa ma adapostesc de ploaie si sa traversez pe la semafor. Uneori as vrea sa fiu de rasa. E un lucru bine stiut ca toate catelele de rasa sunt mai iubite. Si au zgarda frumos colorata. Eu nu am si mi-as dori una. Cica  puii catelelor de rasa sunt valorosi. Puii maidanezelor sunt si ei tot maidanezi. Cateii de rasa au stapani pe viata. Cu toate astea, imi place sa fiu maidaneza. Dar daca as disparea intr-o zi nu ar umple nimeni stalpii din oras cu "pierdut maidaneza frumoasa, ofer recompensa" si m-as pierde rapid printre alti maidanezi. Din punctul asta de vedere imi pare rau ca nu sunt caniche, sincer zic. Pe langa maidaneze trec oamenii si nu le observa. Altii se opresc putin: "Vai, ce catea frumoasa, ia uite cum se uita, ai zice ca vorbeste. Mi-ar placea sa fie cateaua mea dar mi-ar fi rusine sa o plimb in lesa prin oras... asa ca imi voi cumpara ceva de rasa. Si o sa ma mandresc cu cainele meu de rasa." E bine sa fii maidaneza. Nu ajungi niciodata pe maini rele. Si ce e cel mai important, trec neobservata oriunde, chiar si granita. Cel mai dificil este sa ma strecor in cofetarii si sa fur tarte cu fructe. Oi fi eu maidaneza, dar intr-o zi o sa fiu regina!

innebunesc

la fix

PENTRU CA-MI PLAC SF-URILE

Imi plac copiii! Nu toti.
Imi plac animalele. Toate.
Astazi am realizat asta. As putea sa iubesc orice animal de pe planeta asta, dar nu si orice copil. Sora mea a zis ca se vede asta, desi eram amabila, ma jucam frumos si hraneam un copil. Dar cica se vedea ca nu imi prea place. Dar m-a asigurat ca daca as face eu unul, ar fi exclus sa nu-l iubesc. Ea stie mai bine, a fost fatatoare si nu o contrazic.
Carlos mereu imi spune sa facem un copil. Eu insist ca vreau trei, el incepe sa planga si incepe cearta: ori trei, ori niciunul!! El zice ca sunt prea batrana ca sa mai am timp sa fac trei. Eu fac crize, stiu ca are dreptate, apoi o intorc ca vreau trei deodata! Stiu ca poate, Carlos poate orice! Si asa cum spuneam si acum 2 ani, el ramane singurul barbat cu care as face copii. De ce? Pentru ca e perfect, eu la fel. Deci vom avea un copil sau 3 absolut perfecti! Carlos este iubaret cu mine, rade cu si de mine, nu vede ca sunt uratica, e prieten cu Jean Luc Picard si in serile romantice, salbatice sau normale ne uitam impreuna la Star Wars.
Exact asta este motivul pentru care nu avem copil: Star Wars!!!

MI-AR PLACEA SA FIU

... sa fiu cainele meu. Nu e o decizie pripita, m-am gandit serios la asta timp de vreo 2 minute. Modjolica al meu este unul dintre cei mai fericiti caini din lume, e pe podium. Este iubit atat de mult ca nu stiu daca ar mai incapea farama de iubire pe langa ce-i dau eu. Doarme in pat, doarme la el in cos, doarme pe covor, doarme pe hainele mele, pe bocancii mei, pe papucii de casa, doarme unde vrea el. Uneori il iau cu forta in pat ca sa doarma langa mine. Cand crede ca am adormit pleaca tip-til.
Cainele meu face tot ce vrea cu mine, stie ca orice ar fi nu ma supar foarte tare. Uneori e pedepsit vreo cateva minute, dar numai pentru prostii majore. Pentru ca intra in cosul de gunoi cu curul lui gras si scotoceste pana cand rastoarna si imprastie tot prin casa, am incetat sa-l pedepsesc. Ma prefac ca sunt putin suparata, strang mizeria si apoi ne jucam.
Vreau sa fiu cainele meu pentru ca este alintat mult peste permis, are voie sa se tavaleasca prin praf, noroi, odata s-a tavalit prin tuburile mele desfacute de tempera. Arata ca o sorcova.
Modjo este tinut in brate putin cam mult. La capitolul pupaturi e cel mai cel. Vreau sa fiu catelul meu ca sa fiu pupata exagerat de mult.
As vrea sa fiu cainele meu deoarece atunci cand acesta se ingrasa, toata lumea il alinta: purcel, rotofei, ursulet, si nu zice nimeni: "Ia uite, s-a facut cat vaca!".
Il mai invidiez pe Modjo deoarece este luat in brate si dus in cada. Acolo este spalat. Vreau si eu sa fiu spalata!
Modjo are haine frumoase! Am si eu, dar dupa mine nu striga nimeni pe strada: "Uite o fata draguta, si ce haina frumoasa are!".
Vreau sa fiu Modjo, vreau sa stau la mine in brate, sa dorm cu mine in pat, sa ies cu mine la plimbare, sa-mi fur mancarea, si sa ma iubesc pe mine!

PENTRU CA

Pentru ca au innebunit toti cu Mos Nicolae, m-a strabatut si pe mine un fior. M-am gandit la amintiri cu ghetele pline. Am o singura amintire puternica. Eram de gradinita, inca nu stiam sa citesc cursiv. Nu stiu de ce eram la bucuresti, dar am iesit in curtea casei unde am intalnit o doamna ratacita mai mult la cap decat la drum care m-a intrebat unde poate sa gaseasca sa cumpere cadouri de Mos. M-am uitat la ea ca la o nebuna. I-am spus ca asa ceva nu se cumpara si ca Mosul vine numai daca ai fost cuminte cu adevarat. Pana atunci nu am crezut ca exista oameni nebuni. Apoi s-a facut seara. Incercam sa fiu cuminte. Greu. Si cam tarziu, asa gandeam. Maica-mea imi tot reamintea cat de rea sunt, cat de obraznica. Daca nu mai vine Mosul? Nu tineam neaparat la cadou, era o chestie de mandrie. Adevarul avea sa iasa la iveala. Mai erau cateva ore. Cadoul de la Mos era un diagnostic sigur. Devenisem agitata. Daca eram un copil cu adevarat rau? Daca Mosul chiar stie ca am fost o pacoste? Ghetele erau murdare. Nu mai avea rost sa le curat, oricum le-as fi gasit goale.
... Au trecut orele. Ghetele stateau murdare pe hol. Maica-mea mi-a zis ca nu crede ca o sa primesc ceva pentru ca nu merit. Cat de rau imi parea ca am fost un copil rau. Imi propusesem sa fiu cuminte pentru la anul, dar mai era atat de mult... Apoi am apelat la un santaj: daca voi avea ghetele pline, promit sa fiu cuminte. Chiar credeam asta!
S-a facut seara tarziu. Ghetele erau in primul hol. Le verificam cat de des puteam. Nimic. Intrasem in panica. Le-am curatat. Degeaba. Noaptea a fost lunga, trageam cu urechea la orice zgomot. Ma dadeam jos din pat si mergeam pe hol. Nimic.
Daca Mosul vine numai cand dormi? Am dormit. Dimineata am dat buluc in hol. Nu am plans, am fost puternica. Erau cadouri. Dar nu in ghetele mele. La mine era o nuia.
Era clar: Mosul chiar stie!!! Era umilitor. Toata lumea va afla ce fel de copil sunt.
La gradinita nu puteai sa minti.
Nu stiam cum o sa trec de acest impas. Am avut o zi cumplit de trista.
Dupa ce s-a intunecat am gasit cadou la mine in ghete. Nu imi amintesc restul lucrurilor, dar nu o sa uit niciodata ce bucurie am simtit cand am vazut titlul cartuliei pentru copii "mama lui Stefan cel Mare". Era poezia lui Bolintineanu cu ilustratii. Il iubeam pe Stefan cel Mare. Poezia m-a facut sa il cunosc mai bine, sa ii cunosc familia. Daca eram eu mama lui, l-as fi primit in casa! Cu cat mai trista mi se parea situatia, cu atat il iubeam mai mult! De dragul lui Stefan cel Mare am invatat sa citesc mai bine. Stiam toate literele, nu prea intelegeam cu e cu grupurile "ge","ci","che" etc., il stiam pe "ce" pt ca era "cel Mare".
In urmatorii ani nu mai stiu ce primeam, nu a mai fost nimic atat de important. Nici nu eram eu prea cuminte...
Inainte sa implinesc 6 ani mi-am dat seama ca Mos Craciun nu este real si mi-am pus problema ca nici Mos Nicolae... si totusi imi adusese "Mama lui Stefan cel Mare - de Dimitrie Bolintineanu"...

CU DRAGOSTE

  Ceva pluteste in aer. Aproape toata lumea e indragostita. Aproape ca-mi e teama sa intreb pe cineva "ce a mai facut", pentru ca stiu ca imi va spune ca s-a amorezat, casatorit, ba chiar despartit si imediat indragostit. Oameni de la care nu m-as fi asteptat sa faca vreun pas maret imi arunca acum in fata fericirea lor. Iar mie imi place.

Ma simt speciala.
Evident ca nu ei sunt centrul atentiei, ci eu. Eu le ascult povestile, eu stau pe langa ei, eu le aflu secretele, eu le dau sfaturi, eu ii incurajez, eu le spun ce este iubirea, eu sunt martora la ce li se intampla, eu ii las singuri ca sa-si consume iubirea. Din detaliile pe care le primesc am aflat ca unii si-o consuma cam exagerat. Bravo lor si ciuda mie!
Din partea oamenilor pe care i-as fi vazut singuri pe vecie am avut surprize uluitoare. Nu ca nu mai sunt singuri, acum sunt in sfarsit intregi!
Cum naiba se intalnesc oamenii si incep sa se iubeasca?
Cand eram eu mica, sa fi avut vreo 16 ani, m-am gandit ca ar trebui sa intocmesc o lista cu toate calitatile pe care ar trebui sa le indeplineasca un baiat. Baiat si nu barbat. Barbatii aveau pe vremea aia 20 ani. Totul imi era limpede. Aveam pe hartii cateva sute de cerinte. Atunci ar fi trebuit sa-mi dau seama ca sunt ciudata. Baiatul ideal era intocmit la milimetru. Stiu sigur ca printre umilele mele cerinte, prietenul nu trebuia sa uite sa puna capacul la pasta de dinti, sa nu aiba vaza de flori portocaliu-transparenta, sa nu ii placa lumina rosie, sa nu trimita biletele la alte fete, sa nu aiba par pe piept si nici barba, sa rada la toate glumele mele, sa faca pipi ca fetele, sa aiba sosete curate, sa nu aiba multe corijente, sa poarte chiloti colorati (desi eu nu i-as fi vazut niciodata)... si mai erau cateva sute de criterii de selectie.
Acum mi-au scazut pretentiile, vreau doar un simplu barbat perfect si punct.

NU-MI MAI ESTE

... frica de nimic. sau de ceva. Nu-mi mai este. Ma simt linistita. Mai devreme eram afara cu cainele. Ora 1 si 30 noaptea nu este buna de plimbat Modjoul. Il asteptam. Un individ solid si cam beat trecea pe strada. A intrat pe aleea din fata blocului. A trecut pe langa mine si s-a dezechilibrat. In secunda aia am crezut ca ma ataca. Mi-a fost frica. Telefonul naiba stie pe unde era. Nu cu mine. Apoi m-am temut ca ma voi reintalni cu el in bloc. Apoi nu m-am mai temut si am intrat linistita.
La urma urmei, ce mi se poate intampla? Nimic. Nimic din ceea ce ma tem cu adevarat. Sunt batausa si nebuna, nimeni nu-mi poate face vreun rau. Si m-am linistit. Daca nimeni nu-mi poate face vreun rau fizic inseamna ca ma pot apara de orice.
Pentru o secunda am simtit cat sunt de puternica.
Urmeaza sa lupt cu mine.
Pentru ca urmeaza sarbatorile de iarna, sarcina aceasta va deveni mult mai usoara. Nu ca ar fi un secret, dar nu-mi plac sarbatorile. Nu-mi place bradul de Craciun, nimeni nu pune cadouri in ghete, nu exista miracole la 12 noaptea, catelul meu se sperie de artificii. Eu la fel. Nu ma simt "acasa", nu mai simt asta de mai mult de 25 ani. Nu-mi place cand primesc mesaje cu cozonaci, mese pline cu porci morti si cu miracole. Daca faci asta, voi considera ca ai ceva cu mine.
Nu vreau cadouri. De la nimeni. Am de toate.
De sarbatori imi doresc sa stau singura in casa cu Modjo al meu. Nu vreau rochia aia cu buline, nu vreau parfumul preferat, nu vreau copii, nu vreau nici macar o esarfa. Cer prea mult?
Daca o sa mi se indeplineasca dorinta, imi voi face placinte si imi voi cumpara vin. si voi sta in pijamale si ma voi uita la filme impreuna cu tatelasul.
Mai sunt 3 saptamani in care voi avea timp sa multumesc pentru tot ce am si ce nu am.

1 decembrie

Astazi am avut o zi foarte rea. Nu mi s-a intamplat ceva anume, am stat singura cu mine. Imi venea sa-mi vomit inima pentru ca nu aveam cu cine sa port o discutie, orice fel de discutie. M-am simtit foarte singura. Am si luat o hotarare: nu voi mai asculta povestile nimanui, nu voi mai fi prietena, ma voi iubi mai mult. Vreau sa fiu egoista. Nu am prieteni. Desi, in seara asta am cunoscut o femeie fabuloasa, o ador si o voi adora, sunt sigura. Mi-a placut de ea din prima clipa: vesela, frumoasa, artista, tacanita. O cheama Svetlana, iar 1 dec va ramane ziua in care am cunoscut-o.
Am un sentiment puternic care-mi spune ca va fi bine, chiar daca stau blocata undeva. Ar trebui sa schimb multe la mine, sunt un om matur, ce Dumnezeu!! Si vreau sa traiesc frumos. Si nu stiu cum! Ar trebui sa reincep sa-mi pun dorinte, mereu mi se indeplinesc. Ulterior regret.Cand iti pui dorinte trebuie sa faci enuntul foarte precis. Spre exemplu, daca iti doresti sa ai ciocolata multa, mult mai multa decat ti-ai imaginat vreodata, trebuie sa precizezi ca o vrei in frigider si nu pe coapse. Daca iti doresti par lung si mult, spune clar ca in cap, altfel se poate ivi pe mustata, pe maini, pe... multe parti ale corpului. Ma opresc aici pentru ca.
Urata zi, vreau zile frumoase, cu oameni frumosi, vreau sa fiu frumoasa, sunt dezamagita.
Si nu am unde sa plec, si nu pot sa plec niciunde. Dar as disparea cu drag.
 

CIUDATEL....

O ZI REA

... o zi rea am avut. Fara incidente majore, mai putin unul. M-am trezit dimineata mahmura. Aproape ca nu ma durea nimic. Dar ma durea totul. M-am ridicat din pat cu grija, nu stiam daca mai sunt sau nu beata. Nu mai eram. Apoi am fost la baie si am baut apa multa. M-am uitat in oglinda, parea ca beau de-o viata. Pe chiuveta era o floare galbena mica. Am aruncat-o in wc. Mi-a parut rau imediat, dar trebuia sa ma simt rea. M-am simtit. M-am dus inapoi in pat. Era cald si bine. Mirosea a tot ce iubesc, mai putin a parturi de cainele meu. Imi iubesc cainele cu tot cu parturi, da!! Nu-mi venea sa ma mai ridic de acolo, as fi stat pana la pranz. Dar aveam planuri. Trebuia sa merg sa vad oameni de pe bicicleta, din metrou, din avion, din masina si din mers. Nu am gasit rostul acestei calatorii deoarece Carlos avea genunchiul julit (de la amor) si nu putea merge pe bicicleta, Carlos nu stie sa conduca metroul, Carlos nu pilota azi avioane deoarece statuse cu mine cand eram beata si apoi isi julise genunchiul, Carlos a ramas in pat. Cred ca si acum tot acolo e. Uneori e tare simpatic cand crede ca sunt la baie iar eu de fapt umblu hai-hui.
Sunt vreo 2 ani de cand mi l-am inventat pe Carlos. In astia 2 ani puteam sa facem si un copil. L-am fi facut daca ne decideam asupra numelui. Impreuna am decis ca o sa fie frumos ca noi si destept ca el. Prietenos ca el si vesel ca mine. Ar trebui sa ne mai luam un catel.
A trecut ziua de ieri, s-a facut azi.

CARLOS

De asta imi place sa fiu singura. Desi nu imi recunosc niciodata varsta si nici loc de commenturi nu las pentru ca sigur s-ar gasi vreun luminat care sa elucideze misterul, s-ar putea sa recunosc, - si stiu ca am repetat cuvantul recunosc,- ca nu mai sunt chiar pustoaica. Desi mi-ar placea. Dimineata si seara ma uit in oglinda. Uneori si la pranz. Am riduri. Mici. Dar sunt acolo. Si acum stau si ma intreb, de ce de fiecare data cand sunt beata ma gandesc ca am riduri, ca imbatranesc, ca nu am copii, ca nu ca nu ca nu. O sa fiu o batrana frustrata. Si rea. Asta daca nu ma las de fumat. Daca o sa fumez o sa mor repede. Cred ca o sa ma intorc la Carlos. S-ar putea sa ducem o viata splendida impreuna. El nu stie dar face ce zic eu. Si face ce-mi trebuie mie.Si face numai cu mine ce-mi place mie. Si-i place si lui pentru ca el sunt eu. Deci s-ar putea sa ma iubesc numai pe mine.
Lui Carlos ii plac narcisele galbene.
Primavara viitoare o sa vina la mine cu un buchet imens.
Eu o sa fiu tare fericita. Mi le va da inainte de ziua mea pentru ca 14 martie pica mereu iarna. si inainte de ziua mea eate o perioada scurta de primavara. Apoi vine iarna. si imediat dupa iarna vine vara. S-a dus naibii lumea asta.
O sa-mi schimb radical viata. Fac numai prostii. Dar sunt un om bun. Si o sa fiu cat voi trai.
Carlos fumeaza pe ascuns. Uneori. Si eu il vad. Dar nu ii zic nimic pentru ca asa sunt eu, perfecta.
Carlos le stie pe toate si le face pe toate.
Orice ar fi, am nevoie de el. Carlos ma iubeste beata desi e urat sa iubesti femeile bete.
Carlos are nevoie de mine pentru ca sunt perfecta si nebuna.
Carlos ma uraste pentru ca sunt asa cum sunt.
Carlos ma iubeste pentru ca sunt asa cum sunt.
Carlos stie ce sa faca cu mine. si va face.

MERG PE SARMA

 M-am lasat!! Maine este ziua a 5-a. Mi-am dat seama ca viata mea poate continua si fara. In prima zi nici nu i-am simtit lipsa, in a doua am realizat ca nu a fost chiar greu, in a treia mi-am zis ca se poate, astazi nici nu i-am dus dorul. Si nu, nu este vorba despre tigara. Nici despre alcool. Nici despre iubire. Ca vorba aia, iubim pana murim sau pana cand ne ingrasam prea tare si ni se face scarba pana si noua insene de noi. Exclus, nici moarta nu-s si nici greutate peste decent nu am. Si cand o sa am, o sa fiu si mai frumoasa!
M-am hotarat sa schimb ceva la mine, adica atat de mult cat se poate suporta. Mananc de 3 ori pe zi, dorm 8 ore pe noapte, am renuntat la iubitii imaginari, am mutat rodiul din dormitor in sufragerie (de maine renunt la fantezia ca as avea un rodiu langa pat!!), nu am mai agresat niciun pilot inconjurat de stewardese superbe, nu mai lipesc guma de mestecat nicaieri.
De ieri sunt putin mai frumoasa, asa ma simt. Acum vreo 24 de ore s-a intamplat asta. Brusc.
Este 3 si jumatate dimineata, imi este bine. Nu am niciun motiv intemeiat ca sa simt asa, in continuare viata mea e un dezastru, uneori vreau sa urlu pana lesin.
Stiu ca va veni secunda aia in care se va schimba totul, si atunci voi rade de mine. Suntem atat de neinsemnati ca sa ne facem griji... rusine sa ne fie!!
Nu stiu ce fac maine, ce voi face peste o saptamana... dar o sa fie bine, merit!
Iar cafea voi mai bea, dar rar, foarte rar!

STELLET LICHT

Iubesc filmul asta. A trecut cam un an de cand l-am vazut prima oara. Nu e Bergman dar nu ai zice!

Dupa ce l-am vazut intaia oara nu am putut inchide televizorul. Ma uitam la generic si nu ma miscam. Plangeam. Apoi am simtit nevoia sa dau telefoane. Era 3 dimineata asa ca am ramas in pat si am plans singura. Nu plangeam in hohote, doar imi curgeau lacrimi siroaie si nu le puteam opri.
Pesemne ca regizorul Carlos (pentru ca asa il cheama) Reygadas cunoaste bine femeile. Alta explicatie nu vad.
Cine nu stie cum arata iubirea dezbracata de toate hainele, adica iubirea in fundul gol lasata in lumina si sub ochii tuturor, trebuie sa vada filmul asta.
Fix pentru exprimarea asta plastica nu as fi putut niciodata sa fiu critic de film.

CU BARCA

EU CU MINE

Noaptea trecuta am avut un vis erotic cu mine. Nu s-a intamplat pentru prima oara, fireste, dar de data a asta a fost ceva profund, dincolo de superficialitate. Chiar eram faina si ma iubeam. Eram fericita cu mine, imi placea de mine, ma completam. Eram implinita. Deodata am inceput sa urlu ca sper sa nu fac niciodata copii. Urlam ca apucata. Si plangeam de nervi. Exact asa cum fac atunci cand nu am argumente. Cum naiba am putut sa transform un vis erotic intr-un scandal? Poate pentru ca mi-am adus aminte ieri de o noapte in care eram dadaca la nepoata mea si i-am pus in biberon 8 lingurite de cereale in loc de 8 lingurite de lapte. Bine ca una din noi a fost mai desteapta si nu a mancat. Iar pe cealalta a apucat-o plansul si a culcat copilul nemancat. In concluzie, nu sunt persoana potrivita pentru mine! Va trebui sa port o discutie cu mine, sa-mi explic ca nu e vina mea, ci a mea. N-o sa cred nicio secunda prostiile astea. O sa stiu ca am gresit cu ceva si o sa-mi intorc creierul de pe o parte pe alta. De ce nu am fost buna? Oare parul meu care sta in toate directiile este cauza? Sau faptul ca mananc noaptea in pat? Sunt prea grasa? Prea nebuna? Ah, da!! Asta era!!

OBICEIURI PROASTE...

Obiceiurile proaste pe care le am atunci cand sunt singura nu sunt numai proaste, cateva sunt si scarboase.
Unele persoane ma considera perfecta (si aici ma refer exclusiv la cainele meu), dar daca ar sta cateva zile drept muste pe peretii din casa mea s-ar cruci. Asta din zorii zilei cand ar vedea ca aman spalatul pe dinti in favoarea cafelei. Acesta este obiceiul numarul doi deoarece primul obicei este unul cat se poate de bun: cand deschid ochii, ma intind in tot patul, scot sunete oarecum porno apoi zambesc cu gura pana la urechi. Nu concep sa incep o zi fara zambet. Chiar daca este unul tamp este perfect. Dupa zambet imi pup catelasul pe nas. Respiratia lui miroase a soricei ascunsi in falcute. Nu-i nimic. De cele mai multe ori mananc noaptea si nu reusesc sa termin toata mancarea. Las farfuriile in dormitor si a doua zi termin de mancat in ideea ca nu e nimic stricat, nu am muste in casa, nici gandaci, asa ca ce are? Un alt obicei tampit este ca desi am in dulap numai haine curate, inainte sa pun ceva pe mine trebuie sa le miros: fuste, bluze, chiloti, sosete, sutiene, esarfe, nu conteaza, eu imi bag nasul in ele si inspir adanc. Uneori ma scobesc in nas. De fapt nu ma scobesc ci utilizez mai intai degetul si apoi batista. Si acum pe bune, cine spune ca nu s-a scobit niciodata e un mare mincinos! Un alt obicei prost este ca aproape zilnic vreau sa fug.

???

   Este posibil sa fiu usor dezordonata. Incerc sa revin la geo maniaca dar nu reusesc. Si imi cam place. Desi ma deranjeaza foarte tare. De ce nu este totul ca-n povesti? Mi-ar placea sa ma fi trezit in curatenie perfecta numai pentru ca noaptea trecuta m-ar fi vizitat milioane de spiridusi care sa-mi fi aranjat lucrurile perfect, exact asa cum erau inante, ba chiar mai mult de atat!! Imi plac spiridusii aia mici care iau deciziile in locul meu si ma ajuta sa-mi fie totul mai usor. Jur ca nu-i vad! Jur ca nici nu ii aud! E posibil ca ei sa nici nu existe. Si atunci cine imi organiza mie zilele atat de bine? Trebuie sa fi fost cineva pentru ca acum realizez ca eu singura nu sunt in stare. Daca de acest Craciun nu ma voi transforma in Grinch... ar fi limpede ca lumea s-a pus cu fundu-n sus! De cand sunt dezordonata simt ca sunt pe cont propriu. Asta ar insemna ca m-a lovit maturitatea, dar este exact invers.
Azi este ziua surorii mele. Ce bine ca imbatraneste... sper sa se si ingrase!! Glumesc, sunt doar rautacioasa pentru ca a plecat cu masculu' ei si cu minunea mea de nepoata. Nu-i nimic, o sa ma tund! Nu ca pe vremuri, de data asta o sa ma tund frumos.

ZI PROASTA

E prima noapte fara Modjo al meu. E tare greu... Ma gandeam in seara asta cand aveam senzatia ca e in casa cum va fi atunci cand nu va mai fi... sau ca daca nu m-as mai intoarce ar crede ca l-am abandonat. O sa-si imagineze ca l-am uitat sau ca nu-l mai iubesc. Maine, pe 28 e ziua lui. Face 7 ani. Sunt al naibii de trista. Imi vine sa ma urc pe pereti. Viata mea este acum un dezastru. Sa fie oare criza de 30 ani? Sau perioada postmenstruala? Sau alinierea proasta a planetelor? Nu chiar, am avut eu o zi foarte proasta, asta e tot... si nu pot sa dorm. Ar trebui sa o fac, dimineata plec.

DRAGUL MEU IUBIT IMAGINAR...

 ... sa nu ma intelegi gresit, e important pentru viitorul nostru! Vezi ca o sa te trezesti fara mine, sa nu-ti fie teama, ma voi intoarce. In octombrie. La tine! Pentru ca numai pe tine te iubesc! Si pe Modjo. Eu stiu ca tu vei crede ca plec sa iubesc un alt iubit iar Modjo va crede ca merg sa iubesc un alt tatzel si sa-i dau si osute... complet fals: un alt iubit nu iubesc si nici un alt tatzel. Osute mai dau, recunosc...
Sa mai stii ca nu ti-am calcat camasile iar in dulap voi lasa dezastru! Nu voi spala paharele, cestile si farfuriile. Panzele de paianjen au ramas intacte. Si alea de pe pereti la fel. Ti-am desfacut nodurile tuturor cravatelor ca sa plangi de dorul meu. Am lasat pe pat doar perna cainelui. Nu deschide frigiderul deoarece te vor ataca niste creaturi neidentificate. Nu-mi proba rochiile sau perucile. Ma mai iubesti?

Imi urasc vecinii

Imi urasc vecinii! De moarte! In seara asta mi-au revenit instinctele criminale. Eu stiu ca nu sunt sanatoasa la cap si ca in timp ce femeile normale aveau fantezii cu diferiti X-ulesti, eu aveam cu tehnici de ucidere vecini manelisti. Visam pana in prag de orgasm cum le dau foc. Cum saream cu bocancii pe capetele lor. La asta cu bocancii a trebuit sa renunt deoarece un caine s-a gandit ca ar fi bine sa-i roada. Am visat cum ca as fi o mare luptatoare slaba si sexoasa care intra peste ei in casa si-i arunca pe geam. Cu o singura mana. Le-am pus muzica clasica. Sunt de neinvins. Am chemat si politia. Nimic! Politia e un soi de balega. Am ramas fara aer atunci cand am stiut cum ar fi daca i-as face bucatele mici. Cata fericire... Mama lor trebuie si ea sa moara. Ba nu, sa traiasca si sa vada cat de putin a fost in stare sa faca! Si ratatii astia mai au si un pechinez!!!

UNA DINTRE PREFERATE

Colocviu liric - KONSTANTY ILDEFONS GALCZYNSKI

"-Spune-mi cum mai iubesti?
-Spun.
-Cum?
-Te iubesc in soare.Si-n al candelei fum.
Te iubesc cu palarioare si cu berete.
Te iubesc la sosea,in vant si la concerte.
Printre liliac si mesteceni,in zmeuris si in lunca.
Si cand dormi.Si cand esti cufundata in munca.
Si cand cureti oul,de coaja,frumos,
Si chiar atunci cand iti cade lingurita pe jos.
Si-n taxi,si-n masina.Oriunde,fireste.
Si unde-ncepe strada si unde sfarseste.
Si cand iti treci pieptenul prin parul balai.
Si cand ti-e teama.Si-n calusei cand te dai.
In galosi.Si desculta.La munte,la mare.
Astazi si ieri.Si maine.Si-n bezna.Si-n soare.
Si primavara cand randunelele zboara.
-Si vara cum ma iubesti?
-Ca o-ntreaga vara.
-Dar toamna,cand norii pe cer se bulbuca?
-Chiar atunci,cand umbrela ti-o pierzi,uituca.
-Dar iarna cand fereastra-n argint se imbraca?
-Iarna te iubesc ca un foc ce se joaca.
Aproape-s de inima ta.Ma-mpresori.
Afara-i zapada.Pe zapada,ciori."
("Colocviu liric" - KONSTANTY ILDEFONS GALCZYNSKI)

NU VREAU SA CREEZ PANICA, DAR....

In seara asta sunt suficient de inconstienta incat sa renunt la deja celebrul carlos. Am toate motivele in afara de unul singur sa o fac, si acel motiv nu este obisnuinta. Dupa cum bine stiti, carlos al meu le stie si le face pe toate: canta, danseaza, castiga campionate mondiale, e prieten cu jean luc picard, aduce ploaia, are camasi care se calca singure iar pe cele care nu se calca singure ma lasa sa i le calc eu, ma lasa sa-i port sosetele, ma cearta ca sa ma impace, ma ameninta cu moartea cand gatesc iar apoi mananca mancarea arsa si ma iubeste de doua ori, dupa ce ma iubeste de doua ori ma mai iubeste si bonus, face oameni de zapada ca nimeni altul, de-a lungul anilor mi-a facut cativa copii superbi dar nu am pastrat niciunul, cand e furios pe mine isi scoate toate cravatele si ma leaga cu ele, rade de mine cand ma epilez si urlu ca tampita si este mare maestru in olarit. Etc. 

     Carlos striga la mine ca daca nu incetez va face un graffiti pe mine, lucru pe care l-a si facut pana sa termin fraza. Nu-i nimic, i-am pus si eu somnifere in mancarea arsa si o sa doarma 3 zile si 3 nopti, ca asa e si in basme. M-a amenintat ca-mi arunca blushul. L-am amenintat cu armata klingoniana. Mi-a zgariat cd-urile cu josh groban. I-am zis ca modjo nu e al lui. Mi-a zis ca-s curva.
Am tacut malc... avea dreptate!
S-a uitat la mine, a zambit perfect, a dat cu cravata de podea, m-a dat cu capul de usa, a mai zambit inca 1data perfect si mi-a zis: "Iubito, vorbim noi maine!"
Eu ce sa cred din asta?